hepatita-c.net

 

    Home

   Forum

   Căi de transmitere

   Diagnostic

   Tratament

   Efecte secundare

   Psihic

   Familie/Prieteni/Colegi

   Referate / Expuneri

   Alternative

   Chestionar

   Test HCV

   Contact

   Impressum

Diagnostic
   

 

Testul EIA

 



În stabilirea diagnosticului de hepatită C se pleacă de obicei de la transaminazele crescute care pot (dar nu trebuie) indica o hepatită fără însă să se poată spune despre ce tip de hepatită este vorba.

Pentru diagnosticul de hepatită C sînt necesare alte teste serologice care să comfirme această boală.

Sistemul nostru imun încearcă continuu să distrugă virusul prin producerea de anticorpi, lucru foarte greu în hepatita C deoarece acest virus își schimbă continuu suprafața, făcîndu-l de nerecunoscut.

Acești anticorpi apar de regulă între 2-6 luni de la infestare .Timpul dintre infestare și apariția anticorpilor (prin care se poate comfirma prezenta virusului în organism) se numeste sero-toleranță și joacă un rol important în transfuzia de sînge. În acest răstimp virusul poate exista în sînge dar nu poate fii pus în evidență. .De aceea conservele de sînge nu se dau în folosință decît după ce trecerea acestui interval cînd se poate testa donatorul.
 

Prezența anticorpilor nu ne indică însă dacă-i vorba despre o hepatită acută sau una cronică ci doar faptul că organismul a venit în contact cu virusul. Acesti anticorpi sînt prezenți chiar după ani mulți de la vindecare și nu dau din păcate imunitate la boală cum se întîmplă în alte boli virale. Testul de punere în evidență a anticorpilor se numește Testul EIA

   
   


Testul de polimerizare în lanț PCR


care pune în evidență materialul genetic al virusului (ARN HCV). Prin acest test se pune virusul în evidență deja la 3-4 săptămîni.Vindecarea sau tratamentul reușit se demonstrează tot prin acest test. El este necesar și la noii născuți în primul an deoarece testul de anticorpi anti HCV poate indica anticorpii primiți de la mamă și nu cei propii.

Testul PCR se împarte într-unul calitativ și unul cantitativ.

Cel calitativ este pentru pacienții la care nu se prevede o începere a terapiei și ne arată doar dacă există sau nu virușii în organism .
Pentru mersul terapiei, al bolii sau decizia de continuare a ei este nevoie de adevăratul număr de viruși. Așa numitul test cantitativ. (sau viremie). Nu este însă clar încă dacă există o corelație între viremie și afectarea hepatică, dar prin urmărirea viremiei se poate da o prognoză în privința succesului terapiei. Viremia este necesară si pentru stabilirea gradului de contagiozitate (viremie mare contagiozitate mare)

Genotipul

Determinarea genotipului este necesară pentru stabilirea duratei tratamentului. În România însă datorită costurilor mari, genotipizarea nu este practicată considerîndu-se toți bolnavii ca aparținînd genotipului 1 și ca atare cu tratament de 48 de săptămîni.

Web-Design (C) Helmut Graeser - Ludwigshafen, Germany - Hepatitis-c-online.de